România lui Ponta, România lui Iohannis. Ce județe pot aduce surprize în 16 noiembrie

Patru milioane de voturi, peste cele încredințate deja lui Victor Ponta sau lui Klaus Iohannis duminică, vor decide pe 16 noiembrie cine va fi viitorul președinte al României. Trei milioane sunt, în mare, cele pe care candidații intrați în turul al doilea le dispută în urma descalificării lui Călin Popescu Tăriceanu, a Elenei Udrea, a Monicăi Macovei, a lui Corneliu Vadim Tudor, a lui Kelemen Hunor sau a lui Teodor Meleșcanu. Alte câteva sute de mii, arată istoricul scrutinelor precedente, sunt însă voturi noi, ale unor alegători care vin direct în turul decisiv. În anul 2009, numărul lor a fost de 762.000, prezența crescând de la un tur la altul cu 8%, ceea ce a răsturnat și clasamentul inițial.

După anunțarea rezultatelor finale de către Biroul Electoral Central pentru alegerile din 2 noiembrie, Gândul a analizat pe baza scorurilor de la alegerile europarlamentare din mai, cât din suma voturilor primite duminică de Ponta și Iohannis a venit din schema clasică a aparatului de partid, cât au reușit cele două alianțe politice să mobilizeze în plus, avându-i candidați oficiali și ce județe pot aduce surprize pe 16 noiembrie.

Dacă Iohannis are județe în care propriul partid l-a tras sub scorul de la europarlamentare – ca în Călărași sau Teleorman – sau a obținut pe fondul unor conflicte interne mult sub pragul impus de la centru – ca în Botoșani, Hunedoara sau Giurgiu – , Ponta a câștigat teren considerabil în județe în care Puterea a atras de partea sa primarii, prin ordonanța racolării legale (Iași, Buzău), dar și acolo unde Justiția a băgat spaima în partid – Constanța, Ialomița, Prahova, Brăila, Teleorman, Mehedinți.

VEZI AICI CUM S-A VOTAT ÎN FIECARE JUDEȚ

Ponta crește în Iași, Prahova și Constanța, Iohannis la Sibiu, Cluj și Timiș

Așa cum arată tabloul cifrelor după primul tur de scrutin, Victor Ponta a luat 3.836.093 de voturi (40,44%), iar Klaus Iohannis 2.881.406 (30,37%), la diferență de 954.000 de voturi.

Ca număr de voturi, scorurile-record ale lui Victor Ponta sunt cele din Dolj, unde a obținut 173.687 de voturi, din Iași – 150.499 de voturi și din Olt – 129.800 de voturi. De cealaltă parte, votanții cei mai mulți ai lui Iohannis vin din Sibiu – 151.841, din Cluj – 139.309 și din Timiș – 130.411.

O comparație cu voturile obținute la alegerile europarlamentare din luna mai de alianțele care i-au susținut în primul tur, considerate de regulă voturi politice, strânse după algoritmul aparatului de partid, arată că Iohannis a strâns 1.219.841 de voturi peste scorul partidelor, iar Ponta 1.742.859.

Creșterea spectaculoasă în dreptul lui Iohannis, de 112.500 de voturi, a venit de la Sibiu, județul său de origine, în care candidatul ACL a luat și scorul cel mai mare: 69,87%. Ponta pe de altă parte a urcat fulminant (luând cu 82.250 de voturi mai mult decât PSD-UNPR-PC’ în luna mai) în județul Iași, acolo unde PSD a pierdut municipiul pentru prima dată în ultimii 20 de ani, însă a câștigat județul după racolarea, în octombrie, a 26 de primari de la PNL și PDL.

Pe harta creșterii în popularitate, rezultată din diferența dintre voturile din noiembrie și cele din mai ale ACL, respectiv PSD-UNPR-PC, Iohannis are de partea sa județele Cluj (80.900 de voturi în plus), Timiș (un plus de 77.500 de voturi), Alba (un plus de 39.600 de voturi), Mureș (41.700 peste luna mai), Bihor (40.900 în plus), Brașov (55.500 în plus), Maramureș (35.100), dar și, cu o creștere mai modestă, Sălajul, Satu Mare și Bistrița Năsăud.

Semnificativ este însă și faptul că în două județe, Călărași și Teleorman, Iohannis a luat mai puțin decât numărul de voturi obținut de partidele care compun azi ACL la europarlamentare. Dacă Teleorman este un cunoscut fief PSD, Călărași a fost la europarlamentare singurului județ în care PNL, fără nicio formulă de alianță, a bătut PSD.

Ponta, de cealaltă parte, a mobilizat, prin candidatura sa județele Argeș (65.907 voturi obținute în plus față de luna mai), Bacău (60.355), Buzău (34.061), Călărași (37.000), Constanța (66.600 de voturi în plus față de luna mai), Dolj (56.000), Iași (82.000 în plus peste scorul partidului), Neamț (54.565), Prahova (73.000), Suceava (56.000), Vasclui (35.000), Vrancea (31.000), Mehedinți (26.000)

Câteva dintre județele în care PSD s-a mobilizat exemplar – Constanța, Ialomița, Brăila, Prahova, Mehedinți – au fost în ultimele luni subiecte de presă după anchetele deschise de procurori în legătură cu șefii Consiliilor Județene. Altele sunt cele în care racolarea primarilor a dat rezultatele așteptate de partide. Astfel, după expirarea termenului de 45 de zile în care aleșii locali au putut schimba partidui, pesedișțtii au reușit în Buzău o captură importantă: pe președintele Consiliului Județean Cristian Bîgiu împreună cu 32 de primari ACL. O multare semnificativă dintr-o tabără în alta este și cea de la Iași, Gheorghe Nichita reușind să atragă în PSD 26 de primari de la PNL și PDL, căștigând controlul a 70% din primăriile din județ.

Etnicii maghiari, prima „deviere”. Cine mai poate schimba scorul turului întâi

Pentru a atinge pragul care a dat, în ultimii ani, președintele, de 5,2 milioane de voturi, atât Victor Ponta cât și Klaus Iohannis mai au de convins câteva milioane de alegători. Candidatul PSD mai are nevoie de încă 1.360.000 de voturi, iar cel al ACL de cel puțin 2.300.000.

Printre județele care pot aduce cele mai semnificative surprize se numără Harghita și Covasna. Aici, pentru prima dată, peste 30% din etnicii maghiari au preferat încă din primul tur un alt candidat decât cei susținuți de UDMR sau PPMT. În primul tur de scrutin, Iohannis s-a clasat, în ambale județe, înaintea lui Ponta, cu 9.495 la 5.916 voturi în Harghita și cu 7.904 la 6.458 în Covasna. De asemenea în Mureș, acolo unde Iohannis a ieșit pe locul I, ar urma să se „redistribuie” 51.664 de voturi care au mers în primul tur la Klaus Iohannis.

Dincolo de alianțele electorale reconfigurate în aceste zile în favoarea lui Victor Ponta, rezultatul final este dat, de regulă, de votul impredictibil al celor care se prezintă direct în turul al doilea. În anul 2009, numărul lor a fost de 762.000. Din acest punct de vedere, județele care pot aduce surprize sunt cele în care, în primul tur de scrutin, prezența a fost sub media națională. În această situație se află Harghita, Covasna, Mureș, Bihor, Satu Mare, în care numărul etnicilor maghiari este semnificativ. Sub media națională s-au situat de asemenea județele Vaslui, Brăila, Ialomița, Tulcea, cu populație preponderent rurală.

În primele 21 de județe din România, ca număr de potențiali alegători, 11 au fost sub linia prezenței medii.

Fiefuri ale PDL pierdute în ultimii ani în favoarea PSD precum Neamț și Suceava au fost, la fel, mobilizate sub 50%.

Scorurile pot crește încă semnificativ și în Bacău, județ controlat mai degrabă de PSD și aflat după primul tur sub media națională, dar și în Arad, Botoșani, Caraș-Severin sau Maramureș, acolo unde ACL are aleși locali, dar nu a reușit o mobilizare peste medie.